Oameni,eu,viata

Ma uit printr un geam al camerei mele si vad trecand masini.E liniste,pace,doar calculatorul meu cam vechi, hârâie.E inca o zi frumoasa in viata mea,asa cum le vad,de felul meu,pe toate.Buzunarul meu depoziteaza cateva hartii de un leu(mai bine decat nimic),un buzunar de la o pereche de pantaloni,deci am pantaloni.Si ce?Toata lumea are,dar nu toata lumea are pantaloni din banii parintilor.Inca traiesc pe picior mare desi nu sunt prea avuta si inca ma bucur de fiecare moment al vietii fara griji.Nu stiu inca ce e munca desi am vrut sa aflu si nu prea am avut succes(daca tot nu ma angajez din necesitate,macar sa am un loc de munca in domeniu care imi place),nu stiu ce este o viata pe cont propriu,nu stiu daca voi calca cu dreptul in viitorul apropiat care ma impinge de la spate spre un alt drum dar sunt constienta ca nu voi mai avea libertatea pe care o am acum.Nu voi mai putea sa imi fiu propriul sef,nu voi mai putea sa ma joc cu timpul,nu voi mai putea urca cu aceeasi indiferenta intr un autobuz si sa raspund la intrebarea "Biletul sau abonamentul?"cu "N-am!"si nu mi e teama de toate astea pentru ca sunt dispusa sa le infrunt ,dar cand ma gandesc ca timpul nu va ma fi in favoarea mea si ca nu voi mai putea sta(cu atata usurinta cu care stau acum),intr un pat gandundu ma la absolut nimic,pregatindu mi intrarea inr o comã voita, satisfacator de relaxanta si placuta...Imi place sa ma agit sa fac ,sa dreg,sa ma implic in lucruri care imi fac placere si cand ma apuc de un lucru trebuie neaparat sa il duc la capat, dar intotdeauna las loc pentru ritualul "Coma".Eu personal recunoasc ca nu stiu absolut nimic despre viata si chiar exista riscul sa nu aflu totul desprea ea nici in ultimele clipe de viata si stiu ca inca mai am multe lectii de primit de la viata si sper sa fiu un bun elev care sa invete din fiecare.Nici nu stiu de ce ma gandesc la viitorul meu sau mai bine spus stiu.O fac doar ca sa imi implementez si mai profund ideea ca trebuie sa ma bucur cat mai pot pentru ca nu se stie niciodata cand poti cadea intr o vesnica rutina si nu iti poti da seama cand te cuprinde scarba fata de tine ,de oameni,de situatia materiala,de locul de munca,de viata.Iubesc totul in jurul meu,pana si acel spin care imi penetreaza piciorul dimineata cand ma trezesc grabita sa plec spre scoala.Spun eu cateva cuvinte de dulce dar imi trece si nu imi permit sa stau nervoasa toata ziua doar pentru o mica tâmpenie.Iubesc si aerul pentru ca multumita lui eu traiesc ,hranindu ma cu cel mai gustos aliment _aerul_.Dar trebuie sa recunosc ca nu prea iubesc omul,dar nici nu il urasc deoarece omul nu este ca spinul,nu inteapa din inconstienta sau involuntar,intepaturile omului sunt mult mai adanci ,mult mai dureroase si cel mai rau e ca sunt suta la suta voluntare.Dar nu e asta o problema,ce ne am face noi daca nu ar fi râca asta intre oameni,barfa,rautatea,viclenia...Ne am uita ca prostii unul la altul ,de dimineata pana seara,de seara pana dimineata.Asa a fost sa fie.Mergem inainte cu rau cu bine.Ne semnam si noi condica vietii in fiecare dimineata,asta pana iesim la pensie.Important este sa nu uiti cine esti ce vrei si mai ales sa nu uiti ca in tine exista intotdeauna un copil vesel caruia daca i ai acorda din cand in cand putina atentie,ti ar mai colora lumea.

Iubirea

De ce iubim noi, oamenii?


Descrierea iubirii pe parcursul anilor a fost facuta in nenumarate feluri si moduri cu diferite explicatii si studii.

Dupa parerea mea iubirea nu are limite,iubirea nu se naste neaparat doar intre doi oameni cu pasiuni comune ,cu o educatie asemanatoare,sau in functie de averi,uneori nu se mai tine cont nici macar de sexul ambilor parteneri.Iubirea este un sentiment atat de profund si de special pentru noi oamenii incat sunt sigura ca nu exista om care sa nu si fi dorit sa o cunoasca macar o data in viata. Sunt oameni care o cunosc devreme si o pierd la fel de repede,sunt oameni care o cunosc devreme si o pastreaza vesnic, sunt oameni care o cunosc tarziu si invata sa o aprecieze si mai mult ,sunt oameni care o cunosc atat de tarziu incat nu si dau seama de ea,sunt oameni care se joaca cu iubirea,sunt oameni care o iau prea in serios,sunt oameni pur si simplu normali.Normalitatea nu este intotdeauna un lucru pozitiv deoarece normalitatea tuturor poate duce la mari greseli in viata unui om iar originalitatea normalitatea si greseala trebuiesc imbinate armonios. Spun asta deoarece, cum bine suntem constienti,noi,oamenii privim iubirea ca o torta ce arde la inceput si care pe parcurs se instinge usor usor si ramane doar fumul si respectul.Fiecare ramura a iubirii este foarte importanta inclusiv respectul,dragostea,dialogul,intelegerea,devotamentul,sinceritatea, prietenia etc.Nu trebuie niciodata sa cadem in axarea uneia singure,ci sa incercam sa formam un echilibru stabil ,un coktail al ansamblului care formeaza iubirea. Principalele motive pentru care noi avem atat de multa nevoie de iubire sunt reprezentate de incapabilitatea omului de a trai singur,nevoia continua de a se simti ocrotit si ascultat ,precum si instinctul "unde sunt 2 puterea creste",sanse mai mari in realizarea unor proiecte pe plan profesional,o mai buna relatie sociala,capatarea increderii in sine s.a.

Acum ceva timp in urma am auzit pe cineva,o persoana mai matura, spunand ca iubirea intre doua persoane cu caractere diferite ,cu puncte nu tocmai comune, de vedere ,nu poate exista o iubire vesnica ,descrisa ca in romane,referindu se si la diferente mari de varsta intre parteneri,spunea ca acest tip de iubire este doar ca o scanteie care se aprinde azi iar peste cativa ani iti lasa doar un gust amar,mai exact acea iubire este mai mult o pasiune. Eu sincera sa fiu nu prea sunt de acord cu aceasta persoana dintr un mare motiv.Dupa parerea mea atunci cand este atins subiectul iubire,nu incape loc de sfaturi,si teorii de viata,in care multi oameni s ar putea contrazice cu cazuri reale. Este adevarat ca sunt si cazuri nefericite,poate si al persoanei care a definit astfel iubirea,dar eu cred ca iubirea nu este ca un joc de fotbal in care antrenorul te poate coordona, pentru ca in dragoste trebuie sa fii si jucator si antrenor,nimeni nu este mai bun la asta si nici tu la randul tau nu esti mai bun ca nimeni.

Nici eu nici tu nici nimeni nu poate spune sigur ca iubirea are urmatoarele caracteristici,descrieri,sau pasi de urmat.Iubirea este extraordinar de frumoasa cu tot binele si raul pe care il include.Daca am sta sa ne gandim in mare am vedea ca intr un final pana si atunci cand ne certam cu partenereul,sau il "intepam" cu cuvinte pe care in realitate poate nici nu le simtim,chiar si in astfel de momente iubirea exista si ne pazeste dorinta de evadare din ea. Marea noastra problema este ca nu stim sa o aparam ,desi am vrea,problemele de zi cu zi, stresul acumulat si obisnuinta pot fi factori decisivi intr o despartire in care inca exista iubirea.Uneori dupa un timp apare sentimentul de sufocare de oboseala,in care simti nevoia sa fugi si sa lasi totul in urma ta,dar acest sentiment nu va fi niciodata creat doar de partener ci de amandoi.Uitam cu usurinta pasiunea si o lasam in urma pierdem interesul fata de partener,de viata de tot,pentru ca nu stim sa ne bucuram de viata si de cele mai marunte si neimportante lucruri,trecem peste ele fara sa ne orpim macar pentru un moment ca sa realizam ca de fapt si de drept ele ne fac pe noi fericiti.

Iubiti va si uitati de legea firii,legea omenirii,sfaturi,mame,tati,uitati de voi ,lasati exemplele de viata si relatiile celorlalti sa decurga cum vor ei si bucurati va de a voastra intr un mod unic asa cum este fiecare relatie in parte ,nu va ganditi la maine,bucurati va de azi,de voi,de relatia voastra,de iubirea voastra!

Si voi puteti merge pe apa,pe valuri, daca intr adevar va doriti asta!

orgasmul,arta dragostei

Eu,una, ma bucur enorm si se pare ca intru in 32 % din femeile care au intotdeauna orgasm atat cand are loc penetrarea cat si atunci cand am parte de un sex oral.Nu stiu daca toate femeile simt ca si mine orgasmul dar este mirific si total diferit de cel al barbatilor. La sexul oral eu,una,ma simt minunat si consider ca sexul oral este de 2 feluri unul care te relaxeaza ,te calmeaza te destreseaza, in care totul decurge calm si al doilea este acela in care iti vine sa musti din perna sa il zgarii pe partener,pur si simplu sa te urci pe pereti de placere.Amandoua ofera placeri diferite,si orgasme oarecum diferite,primul un orgasm linistit si tandru iar al doilea un orgasm foarte zbuciumat si energic. Parerea mea este ca barbatul doreste sa simta doreste sa vada si sa traiasca fiecare moment cu simtul realitati,pe cand noi,sau cel putin eu ma desprind total de aceasta lume,uneori nici oglinda dar nici eu nu ma mai recunosc, atunci cand simti ca tremura fiecare centimetru din tine si te pierzi prin fantezii avand o minte limpede si demult pierduta in meleaguri indepartate,innebunita dupa placerea oferita.
Fiecare ejaculare avuta nu o pot descrie altfel decat ca o pierdere de memorie,o cadere intr o superba si eliberatoare inconstienta,in care spiritul tau se descarca si te duce pana pe nori,o explozie de sentimente!

profesori

Vreau sa incep prin a va spune ca nu am crezut niciodata sa vad ce am vazut azi,mai ales sa iau parte la asa ceva.Dupa cum bine vedeti si in titlu ,este vorba de profesori si cat de nesimtiti pot fi ,uneori chiar mai nesimtiti decat cel mai needucat elev din scoala.Nu pot afirma ca sunt mai desteapta ca un profesor pentru ca eu am nevoie de el ca sa ajung la un nivel mai inalt,nu pot spune ca sunt mai educata decat un profesor pentru ca am nevoie de el ca sa ma indrepte, dar cum pot eu ca elev sa invat ceva de la un profesor care nu rateaza nici o ocazie pentru a cere "un banut,ceva" ,face misto de elevi,vine la ora cu o scarba ,transmisibila, de viata,cu o fata de om obosit care parca vrea sa ne transmita prin mimica fetei lui ca nici noi nu mai avem prea mult pana vom deveni ca el.E aiurea invatamantul in Romania,nimaniu nu i pasa nici elevului nici profesorului nici celor din varf.Elevul isi doreste ca dupa terminarea studiilor sa se angajeze in domeniu studiat,dar oare cati dintre ei fac asta? Foarte putini. Pentru ca profesorilor nu le pasa de noi si ii inteleg intr un fel,de ce le ar pasa cand ei lucreaza pe niste slarii mizere? Intrebarea intrebatoare este: Dragii mei profesori voi ce faceti pentru a merita un salariu mai mare? Nimic! Stiti doar sa cereti salarii mari pentru o munca pe care sincer o pot face si eu. Stiu si eu sa pun numai 10 ca sa scap de elevi,stiu si eu sa pun numai 3 ca sa imi umpletii buzunarele de sarbatori,stiu si eu sa citesc o lectie dintr un manual si sa o predau,stiu si eu sa stau de vorba si sa imi iau banul.Cu totii stim. Lasand la o parte exceptiile ,cum puteti avea nerusinarea sa cereti un salriu mai mare?
Concret eu va voi da un exemplu,intamplat azi,dupa cum v am spus mai sus.
Nu voi da nume ,nici detalii despre respectiva profesoara deoarece acesta ar putea exercita forte nebanuite asupra mea,lucru nu prea placut pentru putinul timp ramas ,ca elev.Aceasta doamna "x",nevoiasa ,ca toti profesorii de altmiteri, s a gandit ca ar cam avea nevoie de un USB,un DVD si niste insignifiante boxe.Ca ar fi avut nevoie nu ar fi constituit o problema,dar acea nevoie trebuia suportata de buzunarele noastre,buzunare care nu prea zdranganeau cu pofta.Partea interesanta e ca nu ne putea obliga sa platim dar de produse avea nevoie,asa ca ,s a gandit la metoda "ma scarpini tu pe spate ,te scarpin si eu pe tine pe spate".Va explic imediat. Metoda consta in motivarea unor absente sau modificarea notelor de 3 in note de 8 si notelor de 2 in note de 7. Cu DVDul a scapat usor ca s a oferit cineva. Pentru boxe s a organizat un concurs .Cine vroia motivate absente ,in functie de cate avea trebuia sa spuna cat putea sa ofere.Initial ,un coleg s a oferit sa dea 10 lei pentru a i se motiva 6 absente.Vazand profa ca merge,pe sume mari ,a continuat sa umble prin catalog si sa ne anunte cam cate absente avem,asta ca sa ne simtim noi.Dupa ce a mai dat cineva 8 lei pentru a i se motiva 4 absente,ce credeti? Nu mai avea saraca cotizanti,asa ca trebuia sa adopte o noua metoda,lansandu se intrebarea :Cat sunteti dispusi sa dati ,ca din 3 sa va fac 8?Se parea ca mai toti eram cu buzunarele goale parca ne suradea ideea si parca nu...Cum sumele incepusera sa descreasca ,unul din colegi zice : "Doamna profesoara vreau eu 8 pentru 3 lei(treij de mii),ca n am mai mult". Cam cu noduri in gat ca nu are oferte mai bune,accepta.In timp ce se oferisera mai multi sa participe la minunatul concurs,eu ma gandeam:"Am 12 lei ,o hartie de 10 lei si doua de 1 leu.Doi lei nu imi accepta sigur,dar nici 10 lei nu i dau cand se poate si cu 3 lei".Intr un final,reusesc eu sa schimb banii si incep si eu sa falfai 3 lei pe sus ,semn ca intru in concurs.Dar omul este ca vorba aia "saracu si a dracu" ,si mi zice :"Tu mai scoate 1 leu k mai avem nevoie."De avut ,eu mai aveam bani,dar de ce eu sa dau 4 lei si altii 3,ce oi fi eu mai proasta?si i am raspuns cu o fata de milog :"Imi pare rau,nu mai am nici un ban doamna profesoara...".Saraca s a cam lins pe bot.Dar povestea nu se termina aici,cruntul final este ca dupa ce ca baiatul care a dat 10 lei pentru 6 absente ,pentru ca avea masina,l a mai pus si sa se duca sa cumpere boxele(din banii poporului),plus calblul USB din banii lui.Frumos,nu ai ce comenta.
Acum spuneti mi voi mi e sunt eu nebuna?Sunt oare acei elevi agresivi care ii mai "articuleaza" pe profesori,nebuni?Oare in noi sta baza,in noi tinerii? Noi nu putem fi decat varful si viitoarea baza,dar cum baza piramidei actuale este de a dreptul bolnava,cum putem fi oare noi sanatosi?
Traim intr o lume in care nu ni se ofera o injectie salvatoare ci una letala!
Si cel mai frumos si minunat lucru este ca in mod sigur nu mi a intamplat doar mie!