duminică, 29 noiembrie 2009

trecerea timpului amplifica sentimentul

cand esti prea impotent pentru a i spune n fata ceea ce simti ,te refugiezi in arta,indiferent de formele ei.

drum incarcat de ...


te rasfeti in analiza psihicului uman
asemeni unui sarpe veninos
Musti cu privirea ochilor verzi
Ce ascunde dupa furtuni ceva frumos

Haosul adesea il ordonezi alfabetic
asezi oamenii in biblioteci
in functie de criterii secrete
apoi ii ineci.

ti e frica probabil sa nu cada vreo carte
dupa ce cu grija si drag ai asezat o in raft
dar cartile ranesc inevitabil
tu fereste te de ele cu tact

tanjesti se pare dupa un strop de intelegere
dar ne am nascut sa fim neintelesi
e o parte buna,unicitatea
si imaginea ca suntem alesi

Sa suferim sa plangem sa izbim si trantim
sa rupem sa ardem sa darmam sa ne doara
ca mai apoi sa ne insenineze o raza aprinsa
dupa ce ne a sustinut un fir din sfoara

ascunzi un suflet timid si curat intr un scut crud
te lasa rece un cuvant ca n are valoare
faptele vorbesc din plin si motiveaza
aplica te pe plansa cu pete intense de culoare

iti doresti putin dar se intampla sa nu primesti
simti ca exista urechi prea surde
pui suflet apoi se intampla sa ti l rupa
si sa l primesti inapoi sub forma de petice cusute

emani un aer de trofeu imposibil de castigat
te pretinzi a fi deasupra
pana cand te atinge usor
cartea ce o formeaza asul si cupa

curioasa in viata,viata ta curioasa
cu haine curate cu haine murdare
raman o enigma afirmatiile mele
dar ma opresc la situatia in care,

iti ofer ca desert o lingurita de rabdare