Iubirea

De ce iubim noi, oamenii?


Descrierea iubirii pe parcursul anilor a fost facuta in nenumarate feluri si moduri cu diferite explicatii si studii.

Dupa parerea mea iubirea nu are limite,iubirea nu se naste neaparat doar intre doi oameni cu pasiuni comune ,cu o educatie asemanatoare,sau in functie de averi,uneori nu se mai tine cont nici macar de sexul ambilor parteneri.Iubirea este un sentiment atat de profund si de special pentru noi oamenii incat sunt sigura ca nu exista om care sa nu si fi dorit sa o cunoasca macar o data in viata. Sunt oameni care o cunosc devreme si o pierd la fel de repede,sunt oameni care o cunosc devreme si o pastreaza vesnic, sunt oameni care o cunosc tarziu si invata sa o aprecieze si mai mult ,sunt oameni care o cunosc atat de tarziu incat nu si dau seama de ea,sunt oameni care se joaca cu iubirea,sunt oameni care o iau prea in serios,sunt oameni pur si simplu normali.Normalitatea nu este intotdeauna un lucru pozitiv deoarece normalitatea tuturor poate duce la mari greseli in viata unui om iar originalitatea normalitatea si greseala trebuiesc imbinate armonios. Spun asta deoarece, cum bine suntem constienti,noi,oamenii privim iubirea ca o torta ce arde la inceput si care pe parcurs se instinge usor usor si ramane doar fumul si respectul.Fiecare ramura a iubirii este foarte importanta inclusiv respectul,dragostea,dialogul,intelegerea,devotamentul,sinceritatea, prietenia etc.Nu trebuie niciodata sa cadem in axarea uneia singure,ci sa incercam sa formam un echilibru stabil ,un coktail al ansamblului care formeaza iubirea. Principalele motive pentru care noi avem atat de multa nevoie de iubire sunt reprezentate de incapabilitatea omului de a trai singur,nevoia continua de a se simti ocrotit si ascultat ,precum si instinctul "unde sunt 2 puterea creste",sanse mai mari in realizarea unor proiecte pe plan profesional,o mai buna relatie sociala,capatarea increderii in sine s.a.

Acum ceva timp in urma am auzit pe cineva,o persoana mai matura, spunand ca iubirea intre doua persoane cu caractere diferite ,cu puncte nu tocmai comune, de vedere ,nu poate exista o iubire vesnica ,descrisa ca in romane,referindu se si la diferente mari de varsta intre parteneri,spunea ca acest tip de iubire este doar ca o scanteie care se aprinde azi iar peste cativa ani iti lasa doar un gust amar,mai exact acea iubire este mai mult o pasiune. Eu sincera sa fiu nu prea sunt de acord cu aceasta persoana dintr un mare motiv.Dupa parerea mea atunci cand este atins subiectul iubire,nu incape loc de sfaturi,si teorii de viata,in care multi oameni s ar putea contrazice cu cazuri reale. Este adevarat ca sunt si cazuri nefericite,poate si al persoanei care a definit astfel iubirea,dar eu cred ca iubirea nu este ca un joc de fotbal in care antrenorul te poate coordona, pentru ca in dragoste trebuie sa fii si jucator si antrenor,nimeni nu este mai bun la asta si nici tu la randul tau nu esti mai bun ca nimeni.

Nici eu nici tu nici nimeni nu poate spune sigur ca iubirea are urmatoarele caracteristici,descrieri,sau pasi de urmat.Iubirea este extraordinar de frumoasa cu tot binele si raul pe care il include.Daca am sta sa ne gandim in mare am vedea ca intr un final pana si atunci cand ne certam cu partenereul,sau il "intepam" cu cuvinte pe care in realitate poate nici nu le simtim,chiar si in astfel de momente iubirea exista si ne pazeste dorinta de evadare din ea. Marea noastra problema este ca nu stim sa o aparam ,desi am vrea,problemele de zi cu zi, stresul acumulat si obisnuinta pot fi factori decisivi intr o despartire in care inca exista iubirea.Uneori dupa un timp apare sentimentul de sufocare de oboseala,in care simti nevoia sa fugi si sa lasi totul in urma ta,dar acest sentiment nu va fi niciodata creat doar de partener ci de amandoi.Uitam cu usurinta pasiunea si o lasam in urma pierdem interesul fata de partener,de viata de tot,pentru ca nu stim sa ne bucuram de viata si de cele mai marunte si neimportante lucruri,trecem peste ele fara sa ne orpim macar pentru un moment ca sa realizam ca de fapt si de drept ele ne fac pe noi fericiti.

Iubiti va si uitati de legea firii,legea omenirii,sfaturi,mame,tati,uitati de voi ,lasati exemplele de viata si relatiile celorlalti sa decurga cum vor ei si bucurati va de a voastra intr un mod unic asa cum este fiecare relatie in parte ,nu va ganditi la maine,bucurati va de azi,de voi,de relatia voastra,de iubirea voastra!

Si voi puteti merge pe apa,pe valuri, daca intr adevar va doriti asta!