Ma trezesc dimineata cu gandul la o groaza de lucruri,atat de multe incat gandul la mine se rataceste pe drum si ramane doar o neimplinita dorinta.Oare sunt sortita sa ma pierd de mine o data cu trecerea timpului?De ce ma obliga destinul sa ma schimb?Nu stiu,nu am nici cea mai vaga idee.Stiu doar ca nu ma deranjeaza schimbarea in sine ci faptul ca nu voi sti niciodata daca ma schimb in bine sau in rau.Cine sunt eu de fapt,ce scop am pe pamantul asta?Sa fiu copil,femeie,mama si purtator de lumanari in final?Merit mai mult,da merit mai mult,insa "el",interiorul meu,uneori ma cam uita si ma lasa intr un colt sa ma ratacesc prin lumea asta prea respingatoare si lilgusitoare in acelasi timp.Un "el"care se pierde prin multimea gandurilor si ajunge treptat pe planul 2,apoi pe 3,pe 4 ...
Gandul meu e atat de complex incat nici eu insumi nu il mai inteleg.E atat de rapid si are atat entuziasm ,pacat ca de multe ori pana si eu il condamn dupa gratii.La nastere gandul meu era roz,dar simt cum culorile lui aprinse ,se transforma in culori din ce in ce mai intunecate si reci.Un gand agitat si necontrolat care calca alte ganduri in picioare si nu mai stie sa respecte regulile de circulatie,care distruge ordinea fireasca si influienteaza negativ,atragand alaturi de el alte ganduri.
Acum este momentul sa ma pierd de voi,sa imi iau zborul,sa va las undeva in urma,sa ma dedic exclusiv mie si numai mie,rasfatandu ma cu finetea linistii intr un spatiu in care exist doar eu si dorintele mele.
Este randul meu,ora este de partea mea aratandu mi ca este trecuta de miezul noptii,asa ca ma duc sa visez si sa imi ascult gandul.
Asculta-l si tu,sigur are ceva interesant de spus!
Postări
l-am ascultat si eu candva dar mi-am amintit de toate probleme. pe masura ce nu-ti mai asculti gandurile si dorintele tinzi sa le pierzi.
RăspundețiȘtergerecred ca o luna la tara mi-ar limpezi gadurile si mie. nu ma refer la tara cu vila de la otopeni sau alte fandoseli. pur si simplu in casa simpla si modesta unde am copilarit, printre oameni simpli si cinstiti, in liniste, in aer curat, intr-un loc unde atunci cand te uiti pe cer poti vedea stelele
Da ,si eu s ar putea sa ajung la tara.Sincer nu mai pot de nerabdare asteptand verdictul.Ador sa merg la tara si sa scap de fumul rablelor de pe asfalt si de "intelectul"oraseanului de rand.
RăspundețiȘtergereEste cel mai minunat loc si asta datorita calmului naturii.
Daca te duci,sa ma anunti cum a fost!:*
din pacate nu ma pot duce decat intr-o vizita foarte scurta. bunicii care m-au crescut au murit cand aveam 6 ani. intai a fost bunica, apoi a urmat-o foarte repede bunicul. nu a putut trai fara ea. vezi cat de frumoasa e viata cand e simpla? si cat de sincera? parintii au vandut casa. am fost acum o luna, e minunat.cand o sa ma duc la mormant la bunici voi face poze si le voi posta. e minunat acolo!
RăspundețiȘtergere:(pei si eu am ambii bunici morti,acolo unde vreau sa ma duc,se va face pomana pentru bunica mea care a murit acum jumatate de an.Dar am foarte multe rude ,numai unchi si matusici vreo 18,iti imaginezi cati verisori.Oricum mi e un dor nebun sa ajung iar acolo,undeva in Moldova,pe langa Vaslui,inr un sat.As face si eu poze dar camera mea de 0,000001 megapixeli,nu mi permite:))asta daca nu l conving pe fratimiu sa mi dea telefonul lui.:P
RăspundețiȘtergere