vineri, 18 septembrie 2009

Cand o fata iubeste o fata ...



Se pare ca stau din nou captiva intr un cub al indeciziilor.Sa i spun sau sa nu i spun? Asta este intrebarea.
Degetele mele coordonate de creier si inima iar le respecta ordinele de a scrie ceea ce simt.Ma refugiez in acest blog pentru ca desi am prieteni buni nu pot sa le spun ca imi place de o fata.Cred ca ar trebui sa le spun asta cu o ambulanta alaturi.Nu le pot spune deoarece as risca sa se poarte diferit cu mine si sa creada ca daca s a inatmplat sa plac o fata acum le plac pe toate.
Dupa atatea saptamani eu continui sa o plac pe fata asta din ce in ce mai mult.Este atat de superba si e atat de "greu de ajuns" la ea...
Cred ca daca s ar nimeri ca din milioanele de oameni ce acceseaza pagini pe internet ,ea sa imi citeasca postarile,as muri de rusine dar poate ca mi ar fi mai simplu asa.Am incercat ce i drept sa insinuiez multe lucruri prin care sa se inteleaga ca o plac dar in cel mai bun caz am facut o sa se gandeasca la mine ,sa fie interesata de ce fac cand nu ma intalnesc cu ea iar in cel mai rau caz ea crede ca totul a fost o (cum zicem noi) caterica.
Acum cateva saptamani,am avut o intalnire cu fostii colegi de liceu,unde am baut de nu mai stiam de mine (amestecasem numai bauturi dulci).Atunci am schitat un gest care m a socat si pe mine (dupa ce m am trezit din betie).Cea mai buna prietena a ei este o fosta colega de clasa a mea prin care ne am si cunoscut mai bine,a fost si ea la reuniune.Undeva pe la miezul noptii ea s a dus sa vorbeasca la telefon cu fata pe care o plac.Eu nu am stiut initial si tipam prin jurul ei,nici nu mi dadeam seama ca vorbea la telefon.Cantam ,dansam ...
Dupa un timp a "apucat o dracii" si mi a batut obrazul ca macar sa ma duc mai departe :)).Eu in nesimtirea mea m am asezat langa ea si m am tinut de capul ei sa mi spuna cu cine vorbeste la telefon pana mi a spus.Mi a dat pana la urma telefonul ca sa ma conving ca era tipa.M a intrebat ea ce fac ,daca ma distrez ,chestii si din cate mi aduc aminte stiu ca ma plageam ca mi e rau , ca sunt manga dar ma tin tare si parca i am tipat in telefon "te iubesc" dar nu mai stiu cu ce ocazie exact.A doua zi nu stiam ca va urma deschiderea subiectului pe tema cuvintelor mele.Cum ne plimbam noi,mai multe fete ,ea se intoarce la mine si mi spune "Fata ce ma mai iubeai aseara,da' mi e mi plac baietii asa ca..."Trebuia sa i dau o replica si probabil ca involuntar am vrut sa ma apar cu indiferenta si i am zis sec "Ma bucur".Dar daca mimica ei in acea zi ar fi fost alta as fi crezut o si mi as fi "facut bagajele".Am simtit ca mi a spus replica aia ca sa ma testeze sa vada daca am vorbit serios sau nu.Stiu ca mi am ratat sansa si i am dat un raspuns tampit.
Nu dupa mult timp eram intr un parc eu ea si colega mea si daca nu ma insel atunci mi a spus si ea ca ma iubeste.Am ramas un pic blocata,nu mi venea sa cred dar in acelasi timp realizam ca putea fi doar un te iubesc in gluma.Atunci m am uitat fix in ochii ei si i am zis "Nu cred ca ma iubesti mai mult decat te iubeam eu la reuniune".A zambit si nu a mai spus nimic.
Mereu incerc sa i fixez privirea cand e un pic carcotasa la adresa mea si din cate am observat o intimideaza acest lucru si termina printr un zambet si un "Ai mai nu te mai uita asa..."

Alta insinuare a aparut intr o situatie in care ele doua se certau si eu m am bagat intre ele.Nu o lasam pe colega mea sa mai spuna nimic si dupa ce s au calmat apele mi a zis cu firicele de curiozitate si gluma "Eu cred ca u o placi de mereu ti cu ea si te ai dat bine pe langa mine la inceput si acum..." Mi e oricum imi face placere prezenta amandurora fara nicio indoiala dar scopul meu ramane acelasi. De la o distanta de cativa metrii ca plecam spre casa stiu ca i am raspuns simplu "Pei vezi ca ti ai dat seama".
Acum schimb subiectul.Ascultati ma ca va ascult si eu(:P).Adevarul este ca ma consider si sunt un bun ascultator.Stiu ca aceasta calitate se gaseste foarte rar in oameni.Toti vor ascultati si nimeni nu asculta.De aceea in putinele dati care ne au prins in prim plan doar eu si ea atat,a inceput sa mi spuna lucruri mai personale despre ea ,familia,prietenii ei,lucru care m a facut sa mi dau seama ca se pare ca trebuie sa imi pun in functiune acea calitate si sa mai "castig" un punct.Oricum imi face mare placere sa ascult oamenii.
Cel mai frumos lucru de care ma bucur este ca ii aduc din cand in cand un zambet pe fata atat de trista si plina de nelinisti ce se ascund in adancul ei.Dar ce ma doare cel mai mult este ca ,toate incercarile mele de a i indrepta atentia spre mine, s ar putea sa fie luate la nivel de Caterinca.Eu inca am impresia ca si ea ma place.Ma gandeam ca poate si ea trece prin o situatie asemanatoare cu a mea si nu stie ce sa faca.Poate are si ea aceleasi indoieli si frica ,nu numai de un refuz ci si de o distantare.Sau poate nu,poate iar imi imaginez si iar ma contrazic cu "poate nu".
Mai nou am aflat ca baiatul cu care am fost 3 ani si l am iubit enorm ,este interesat de ea.Cand am auzit am simtit ca mi fierbe sangele ca lava intr un vulcan.El incercase sa afle detalii despre ea prin colega mea.De la ea am si aflat.Era si fata pe care o plac de fata.N am avut de comentat decat adevarul ca oricum nu mai simt nimic pentru el decat amicitie.Stiu ca a sunat ceva de genul "ramane la alegerea voastra" dar nu mi statea in caracter sa fi intervenit daca ei s ar fi cuplat.Chiar m as fi retras din "joc".Pe el l am citit ca este putin interesat de ea dar cred ca sunt sanse foarte mici ca el sa i spuna concret ce simte.Mai ales ca nu prea au cum sa se intalneasca (mai sti?).In fine ideea este ca pe ea nu am vazut o prea entuziasmata de noul pretendent.Ar fi cam nasol pentru mine ca fosta iubire sa se reuneasca cu actuala iubire.Dar oricum sunt o persoana tare(cred).
As vrea foarte mult sa continuati sa mi dati sfaturi si sa mi oferiti noi idei cum as putea sa o apropii mai mult de mine si sa o fac o data pentru totdeauna sa si dea seama ce simt.